Aripi
Cand m-am trezit
din somn
abia in fata oglinzii
am observat
ca imi crescuse-ra aripi...
Am tacut in continuare
m-am imbracat
si am plecat
imbratisand in gand
sufletul tau
Dar nu mergeam
nu!
zburam!
zburam, batand din aripile
abia crescute in acea dimineata
Cunoscuti ma salutau:
- Buna dimineata!
- Buna dimineata! ziceam eu
dar nu vorbind
nu
cantand! ziceam
- Buna dimineata!
ziceam eu, cantand
imbratisand in gand
sufletul tau
Strazile erau
acum
atat de jos,
atat de departe
- Ce frumos este!
ziceam eu cantand
sufletului tau
- Ce frumos!
- Priveste, asculta...
ce buni sunt oamenii
de aici...
nu-ti pot face nici un rau,
- Nici un rau...
imi raspundea sufletul tau
dar nu vorbind
nu!
ci mangaind!
- Nici un rau...
imi raspundea el
mangaindu-mi aripile,
- Nici un rau...
|